Puncte de atracţie turistică
Pădurea Domnească
Data publicării: Marţi, 20 iulie 2010

Un interes deosebit (chiar la scară europeană) reprezintă rezervația științifică ”Pădurea Domnească”, și care ocupă o suprafață de 6032 ha (inclusiv păduri - 5160 ha). Ea se întinde de la rezervația peisagstică ”Suta de Movile” din regiunea de nord-vest pee o lungime de peste 40 km în jos pe malul stîng al Prutului, între satele Cobani și Pruteni. Rezervația a fost creată în scopul păstrării celui mai reprezentativ areal de pădure de luncă și mlaștini (este cel mai bătrîn masiv forestier din ținut și una din cele mai vechi păduri de luncă din Europa), conservării, regenerării ecologice și restabilirii biodiversității ecositemelor din luncă. Vegetația de aici s-a format atît sub influența regimului apelor Prutului, cît și a sistemului de gîrle în care pătrundeau apele rîului și ale afluentului lui Camenca pînă la construcția barajului Costești-Stînca. În rezervație s-au păstrat vreo 730 specii de plante din cele 1200 ale florei autohtone, înregistrate în republică și peste 200 specii de animale. Cea mai mare parte a pădurii naturale din rezervație este alcătuită din arborete de stejar pedunculat (1017,7 ha), plop negru (34,8 ha). Diintre alte specii se întîlnesc frasinul, arinul alb și negru, salcia moale, etc.

Pe teritoriul rezervației ”Pădurea Domnească”, în apropierea satului Moara Domnească se află cea mai mare grupare de stejari seculari din Republica Moldova. Aici sînt cîteva pîlcuri cu o suprafață totală de 108 ha cu arbori, vîrsta cărora depășește 200-250 de ani, unii atingînd înălțimea de 30 metri și mai mult. Printre ei se află un stejar viguros de 450 de ani, avînd o înălțime de peste 35 metri și lungimea circumferinței tulpinii la nivelul staturii umane de peste 9 metri.

Din subarboret fac parte alunul, coacăzul, vița de vie sălbatică (de pădure), dumbrăvița, sparanghelul, angelica, laleaua pestriță, ghiocelul alb, viorelele, bujorul, lăcrămioara. Această floră de baltă și de stepă formează o oază de adăpost pentru fauna sărăcită din republică. În rezervație sînt atestate peste 80 de specii de plante rare, incluse în cartea roșiea Republicii Moldova. Din speciile faunistice rare de aici fac parte cerbul nobil, jderul d pădure, jderul depiatră, pisica sălbatică, vidra, nevăstuica; din păsărri - lopătarul, lebăda, egreta mare albă, ciocănitoarea neagră. Se întîlnește broasca țestoasă de bltă ș.a. Sînt căprioare și mistreți.

În rezervație, în apropierea satului Balatina există o colonie unică de păsări de baltă (peste 100 de cuiburi) cu denumirea de ”Țara Bîtlanilor”. Colonia este formată din stîrcul (bîtlanul) cenușiu, stîrcul de noapte, egreta mică, păsări elegante și rare.Stabilirea egretei a determinat prezența și concentrarea în acest loc a unor specii de răpitoare, cum ar fi pisica sălbatică, vulpea, jderul de pădure, cîinele enot. 

Sursa: Florea Serafim. Potențialul turistic al Republicii Moldova.- Chișinău, 2005.

Alte înregistrări
Data publicării: Joi, 22 iulie 2010
A doua rezervație științifică a Regiunii Codrilor Bîcului este ”Plaiul Fagului”, organizată în 1992 în partea de nord-cest a codrilor din jud. Ungheni, pe baza fostei rezervații cinegetice de stat ”Rădenii Vechi” (5526 ha), fondate în 1976. Actuala rezervație a fosc creată în scopul de a ocroti făgetele părețioase de unicat și alte specii de copaci pe o suprafață de 5642 ha (inclusiv 96,4 % ocupate de păduri). Citeşte mai mult...
Data publicării: Joi, 22 iulie 2010
Rezervațiile peisagistice din zona Codrilor sînt următoarele: Temeleuți, Valea Mare, Cazimir-Milești, Căbăiești-Pîrjolteni, Țigănești, Voloca-Verbca, Vila Nisporeni, Dolna, Căpriana-Scoreni și Pădurea Hîncești. Citeşte mai mult...
Data publicării: Joi, 22 iulie 2010
Rezervațiile peisagistice din zona Codrilor sînt următoarele: Temeleuți, Valea Mare, Cazimir-Milești, Căbăiești-Pîrjolteni, Țigănești, Voloca-Verbca, Vila Nisporeni, Dolna, Căpriana-Scoreni și Pădurea Hîncești. Citeşte mai mult...
Data publicării: Miercuri, 21 iulie 2010
În perimetrul regiunii sunt înregistrate 19 rezervații peisagistice și naturale luate sub ocrotirea statului cu o suprafață totală de aproape 9 mii hectare. Citeşte mai mult...
Data publicării: Miercuri, 21 iulie 2010
Din totalul de 19 rezervații peisagistice și naturale ale regiunii Nistrului de Mijloc, un interes deosebit reprezintă rezervația Valea Adîncă, care include trei defilee cu maluri înalte de pînă la 180 m și prăpăstioase (unul dintre care abundent împădurit, se dechide spre Nistru chiar în centrul satului Rașcov), stînci ciudate străpunse de grote și peșteri greu accesibile pentru vizitatori. Citeşte mai mult...
Data publicării: Miercuri, 21 iulie 2010
În partea dreaptă a Nistrului se află rezervația peisagistică ”Saharna”. Ea include aria din cursul inferior al pîrîului Saharna, cu un relief cu altitudini de pînă la 230 m, foarte fragmentat și pitoresc, ce crează peisaje naturale impresionante. Citeşte mai mult...
Data publicării: Miercuri, 21 iulie 2010
Una dintre cele mai pitorești rezervații cu relief specific, situat pe malul drept al Nistrului, este Țipova (306 ha), între satele Horodiște și Țipova. Ea cuprinde malul înalt abrupt al Nistrului și defileul pîrăiașului Țipova, ambele cu forme priporoase de relief, cu grote și peșteri. Defileul are o adîncime de 120-200 m și se deschide spre valea Nistrului. Cascadele de pe defileu au căderi de apă de 10-16 m. Citeşte mai mult...
Data publicării: Miercuri, 21 iulie 2010
Dintre obiectivele și monumentele hidrologice cea mai mare importanță o are Nistrul (care la marginea sudică a regiunii trece în lacul de acumulare Dubăsari cu numeroase sectoare de maluri înalte și stîncoase), apoi rîul Răut cu același calificativ, cascadele de pe rîul Saharna, mai multe lacuri de acumulare pe rîurile mici, dintre care se evidențiază lacul de la Sirota (162 ha) din Orhei. Citeşte mai mult...
Data publicării: Miercuri, 21 iulie 2010
Citeşte mai mult...
Data publicării: Miercuri, 21 iulie 2010
În partea basarabeană a Regiunii Nistrul de Mijloc se află trei monumente de arhitectură peisagistică : parcul din satul Cuhureștii de Jos (3 ha), parcul conacului boierului Melega din s. Temeleuți (3,8 ha), fondat în 1903 - 1908, în care cresc mai mult de 50 de specii de copaci și arbuști, dintre care 40 de forme exotice și parcul natural din Napadova, fondat la înc sec. XX, lîngă conacul familiei N.V. Regiu. Un frumos parc cu mulți arbori seculari se află în orașul Camenca. El a afost fondat în 1842 și ocupă 27,3 ha cu o colecție dendrologică de peste 100 de specii. Citeşte mai mult...

Rezultatele 21 - 30 din 65
» Toate înregistrările
» Sus

© 2010 Agenţia Turismului a Republicii Moldova.
MD-2028 mun.Chişinău, șos.Hînceşti, 53
Tel.: (+373-22) 22 66 34 E-mail: info@turism.gov.md

Total vizitatori: 1310408
Total ieri: 236
Total azi: 44