Puncte de atracţie turistică
Rezervația Tețcani
Data publicării: Joi, 15 iulie 2010

 

Stîncă abruptă pe valea rîului Vilia. Pe teritoiul sectorului landşaftic se află monumentul geologic - secţiunea stratotipică tortonă. Pantele văii sunt acoperite cu pădure de stejar peduncilat. Specii însoţitoare arţar, plop şi multe specii de tufari.
 
Ecosistemul silvic Tetcani – padure de lunca, dominata de stejarul obisnuit (Quercus robur), subdominant - frasinul înalt (Fraxinus excelsior) cu o stare buna a arborilor si satisfacatoare a tufarilor si ierburilor. Impactul antropic provine de la vreo 10 gunoisti situate pe pante si pe malul râului Vilia si de la agrocenoze, pe alocuri multianuale, cu prelucrare chimica excesiva contra bolilor si daunatorilor (gradina de meri lânga padure, pe malul râului). Crapaturile rocilor sunt populate de feriga Aspelinum ruta-muraria, iar desisurile de Robinia pseudoacacia de pe malul stâng al râului Vilia abunda în melcul vitei de vie (Helix pomatis).
 
Caracteristica diversitatii biologice a fost efectuata, prioritar, în baza studiului florei, accentul fiind plasat pe evidentierea speciilor vulnerabile, rare si ocrotite. Ecosistemele forestiere din componenta ariilor protejate sunt destul de bogate în specii de plante efemere si efemeroide, contin arbori si arbusti traditionali zonei silvice, mai rar specii exotice. Dintre speciile rare, care stau la baza argumentarii stiintifice a statutului de protectie putem mentiona:
 
- În rezervatia peisagistica Tetcani merita atentie padurea din lunca r. Vilia, în care sunt prezenti stejarul rosu si cel palustru, dar amplasarea unui sector de livada (intens prelucrata cu chimicale) în preajma padurii prezinta pericol atât pentru flora efemeroidelor, cât si pentru apele r. Vilia.
 
Specii de plante rare: malin (Padus avium Mill), verigar (Rhamnus tinctoria), clocotic i(Staphylea pinnata), crusin (Frangula alnus), caprifoi obisnuit (Lonicera xylasteum), calin (Viburnum opulus), omag galben (Aconitum anthora), sparangel (Asparagus officinalis), ghiocel alb (Galanthus nivalis) si vita de padure (Vitis sylvestris).
 
Specii de plante incluse în Cartea Rosie a R. Moldova: vita de padure (Vitis sylvestris), malin (Padus avium), verigar (Rhamnus tinctoria), ghiocel alb (Galanthus nivalis).
 
Specii de animale rare: Nyctalus noctula, Eptesicus serotinus, Pipistrellus nathusii, Columba palumbus, Dendrocopos medius, Dendrocopos minor, Lullula arborea, Turdus pilaris, Turdus viscivorus, Certhia familiaris, Carduelis cloris.
 
Specii de animale incluse în Cartea Rosie a R. Moldova: Vespertilio murinus, Martes martes, Felis silvestris, Hieraaetus penatus, Vipera berus, Coronela austriaca.

 

Sursa: Florea Serafim. Potențialul turistic al Republicii Moldova.- Chișinău, 2005., Ariile protejate din Republica Moldova

Alte înregistrări
Data publicării: Luni, 19 iulie 2010
Vestitul parc de la Țaul ocupă o suprafață de 46,2 ha, cu mulți arbori seculari, fondat în 1901 - 1903 de către bancherul , proprietarul acsetei moșii A.I.Pommer din Odesa, originar din Grecia, căsătorit cu Alexandrina, fiica nobilului Ioan C. Bogdan, moșier la Cuhureștii de Sus. Citeşte mai mult...
Data publicării: Luni, 19 iulie 2010
La Rediul Mare (11 km distanță de or. Dondușeni) se află un conac-parc al fostului general V. Dombrovski pe moșia socrului său, I. Brjovscki. Lucrările de amenajare au fost executate între anii 1912-1924 de către același V. Vladislav-Padalco din Odesa. Baza fondului arborifer o formează speciile locale și cele aclimatizate. Citeşte mai mult...
Data publicării: Vineri, 16 iulie 2010
Un rol important în dezvoltarea turismului îi revine lacului de acumulare de la Costești/Stînca pe Prut, ce se întinde în susul rîului pînă la satul Viișoara pe o lungime de 70 km liniari, ocupînd o suprafață de 59 km patrați cu capacitatea de acumulare de 1 md 285 mil. metri cubi și o adîncime maximă de 43 metri. Barajul are o lățime de 710 metri, forța hidrocentralei constituie 32 mii kWt. Citeşte mai mult...
Data publicării: Vineri, 16 iulie 2010
În regiunea Pruteană (de Nord-Vest) au fost descoperite unele monumente arheologice, care prezintă interes științific. Este vorba de așezările omenești din perioada paleoliticului superior (epoca pietrei cioplite), urmele cărora au fost găsite în grotele de la Duruitoarea Veche, cunoscută în toată lumea (grota de aici este formată dintrei camere cu o lungime totală de 49 metri și o lățime de 5 - 9 metri). Arheologii au găsit aici mostre fosile din perioada glaciară, vestigii ale culturii preistorice. Citeşte mai mult...
Data publicării: Joi, 15 iulie 2010
Rezervația Complexului geologic și paleontologic din bazinul rîului Lopatnic are farmecul său. Între satele Caracușenii Vechi și Corjeuți el taie aproape oblic masivul de recifi calcaroși, formînd cîteva defilee și chei adînci și înguste. Cel mai impresionant este defileul Ciuntucu maluri abrupte, aproape fisurate de grote și peșteri asînci. Una din peșteri este numită de localnici ”Borta Ciuntului”. Citeşte mai mult...
Data publicării: Joi, 15 iulie 2010
Un adevărat muzeu de istorie naturală reprezintă rezervația ”La Castel” (746 ha în valea rîului Racovăț, mai jos de s. Gordinești), care ocupă pantele calcaroase cu numeroase stînci golașe ale rîulețului Racovăț, situată pe ambele lui maluri. Aproape de satul Gordinești rîulețul cotește brusc, îmbrățișînd din partea de nord-vest un recif uriaș, cu o lungime de circa 1000 de metri și o lățime de 350 metri. În spațiul rezervației au fost descoperite grote, peștere, așezări omenești vechi. Citeşte mai mult...
Data publicării: Joi, 15 iulie 2010
Rezervația ”Fetești” (555 ha la nord-est de satul cu același nume) este situată între satele Trinca și Fetești, unde rîul Draghiște (afluent din dreapta Racovățului) meandrează printre locuri calcaroase, formînd un defileu cu maluri înalte și abrupte, cu o înălțime de pînă la 250 de metri. Citeşte mai mult...
Data publicării: Joi, 15 iulie 2010
O rezervație unicală este ”Suta de Movile” (1072 ha), situată la est de satele Braniște și Cobani paralel cu lunca Prutului. Peisajul natural de aici este reprezentat de o mulțime de mivile (peste 3500) ovale sau alungite de diferite mărimi de la 1-3 pînă la 30 m înățlime. Cea mai impunătoare este așa-numita ”Movila Țiganului”. Citeşte mai mult...
Data publicării: Joi, 15 iulie 2010
Un interes sporit pentru turiști reprezintă valea rîului Ciuhur de la gura acestuia (lacul de acumulare Costești) și pînă la or. Cupcini pe o întindere de 50 km, în aria căruia sînt situate mai multe monumente geologice unicale. Cele mai impresionantee sînt defileele și stîncile de lîngă comunele Ciurt, Stolniceni, Pociumbeni, Văratec, Duruitoarea, Costești (bazinul rîului Ciuhur), Gordinești, Buzdugeni, Brînzeni (valea rîului Racovăț), Trinca, Fetești, Burlănești (valea rîului Draghiște, afluent al rîului Racovăț). Citeşte mai mult...
Data publicării: Joi, 15 iulie 2010
O priveliște deosebită reprezintă defileul de lîngă satul Duruitoarea din bazinul inferior al rîului Ciuhur, cu multe grote, peșteri, stînci de forme ciudate. Citeşte mai mult...

Rezultatele 41 - 50 din 65
» Toate înregistrările
» Sus

© 2010 Agenţia Turismului a Republicii Moldova.
MD-2028 mun.Chişinău, șos.Hînceşti, 53
Tel.: (+373-22) 22 66 34 E-mail: info@turism.gov.md

Total vizitatori: 1310547
Total ieri: 196
Total azi: 183